joi, 25 noiembrie 2010

Mă îmbolnăvesc de dragoste



(The first breath of love)



       Când mi-ai îmbrăcat sufletul în atingeri de cer şi mi-ai chemat buzele într-un zâmbet, am ştiut că la sfârşitul, la capătul potecii care dă spre poarta ta, mă voi îmbolnăvi.
       Cântecul păsărilor care mi-a însoţit paşii vestea libertatea care îmi va încătuşa inima când simplu, sincer şi fără teamă îmi voi aşterne visele în privirea ta. Vânturile lumii în care trăiam acum erau calde, asemenea zefirilor din toate primăverile care te prevesteau. Umbrele copacilor de pe marginea drumului se odihneau privind gâzele care se bucurau de vara pe care o năşteam în jur. Tu m-ai umplut de toată această lumină!
       Acum te odihneşti aşteptând să culegi recolta semănată cu atâta soare în viaţa mea. Poate fără să ştii ai recreat bătaia inimii după glasul tău. Şi nici nu mai îmi pasă dacă ploi vor mai cădea pe pământul meu! Pentru că tu eşti acolo, tu calci pe el şi muguri prind viaţă în urma pasului tău.
       Mă îmbolnăvesc de dragoste. Mă îmbolnăvesc de vise. Mă îmbolnăvesc de tine! Şi nu vreau să mă vindec!





29 de comentarii:

  1. dragostea este și boală și leac!
    doar noi suntem diferiți ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Deagostea condimentata cu sex si multa gingasie este elixirul vietii... Socrate22

    RăspundețiȘtergere
  3. nimeni nu ar vrea sa se faca "bine" de la asa o boala.............cat as vrea sa ma imbolnavesc si eu asa!

    RăspundețiȘtergere
  4. O descriere divina a unei "boli" ce naste viată fericită!
    Superb! felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  5. superb e cea mai frumoasa boala dar si cea mai dureroasa

    RăspundețiȘtergere
  6. Singura boala ce ne poate aduce adevarata fericire !
    Felicitari!Minunat !

    RăspundețiȘtergere
  7. Un eseu minunat inchinat dragostei de dragoste!!!Felicitari!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa nu te tratezi ci sa te rogi sa tina o vesnicie.Eu ma imbolnavesc de scrisul tau dar rau de tot,scri superb suflet pentru suflete.Pup
    Lucianna cu mare drag

    RăspundețiȘtergere
  9. Da, la tine ninge cu iubire si e normal sa te imbolnavesti. Binecuvantata boală iubirea asta !

    RăspundețiȘtergere
  10. Dragostea este duplicitara ca si lacrima...

    RăspundețiȘtergere
  11. ... cu drag, la trecerea în noul an îţi doresc să ai parte nu de dragoste..., nu de iubire..., ci... de ceea ce posezi din ambundenţă şi e frumos aşa:)... SUFLET... Nu te lăsa învinsă pe câmpul de bătaie al vieţii... şi nu te lăsa atrasă de... ZIDURI... Caută să găseşti trupul acela de... sprijin sufletesc şi-ţi va fi bine, îţi va fi cald..., va fi... deosebit... La mulţi ani!
    "Dăruind din iubirea ta primeşti… Dăruind din căldura ta… nu ajungi să zgribuleşti în prea multe zile ale iernii sufleteşti, când… ai impresia că… au îngheţat bătăile inimii în aşteptări fără sfârşit… Că sunt flori…, că sunt copii, că sunt… PRIETENI…, că sunt iubiţi, soţi sau soţii…, sunt ceea ce sufletul tău are… şi poate savura…, dacă învată din timp tainele iubirii… Dacă învaţă… Nu sunt vinovaţi cei care ne fac să suferim…, ci noi, cei care neputând să le dăruim fericirea celor dragi nouă…, primim îndărăt…, doar ceea ce noi dăruim… Sau… mai există căi întortocheate ale vieţii, pe care dăruind…, pierdem… Pierdem pentru că…, se întamplă uneori, în timp, ca sufletul avut aproape de noi cândva să se piardă pe aceleaşi căi nesăbuite şi amare ale ATRACŢIEI TRUPEŞTI… E clipa…, e momentul… care distruge un viitor…, poate o viaţă…, un suflet… E trist… şi există… E realitatea pe care am putea sa o simţim cu sufletul şi nu cu mintea… Am fi salvaţi de suferinţele care urmează acestui prim pas înspre neant… Am salva cel mai preţios dar primit la naştere şi… care se pare că ne părăseşte la moarte… SUFLETUL…. Cine ştie...? Cine reuşeşte, e adevăratul învingător al războiului vieţii… Cine se lasă dus de valurile ispititoare…, trăieşte clipa, trăieşte momentul… şi vine clipa şi momentul vieţii… unde sufletul simte…, şi ar vrea…, dar e aşa de singur şi de părăsit…, că nu mai are nici măcar puterea aceea a tinereţii…SĂ VREA… Şi… se stinge treptat…, înalţându-se doar într-un târziu…, în care poate…, că de acolo de sus…, de printre îngeri vede şi simte viaţa…, ca pe un zâmbet…, ca pe o culoare plăcută şi uşor de atins… ce lipsea in timpul vieţii din paleta de culori a tinereţii…, crezută fără bătrâneţe şi… fără dureri de spate şi picioare şi… neputinţi… Ce frumos este când… atunci…, în acest moment al neputinţei ai alaturi nu un ZID…, ci un trup pe care să te poţi sprijinii şi… îl poţi sprijinii… Când trupul e slăbit… sufletul câştigă o importanţă deosebită şi… lumina amintirilor plăcute, iubirea şi dragostea primesc adevarata valoare a vieţii… Oare trebuie să ne naştem mai întâi bătrâni ca să devenim mai târziu ADEVARAŢII copii, adolescenţi, iubiţi şi iubite?"

    RăspundețiȘtergere
  12. Ovidiu,
    şi când te gândeşti că iubirea nu ţine cont de cum suntem...! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Marius,
    este! Şi otravă şi nebunie şi împlinire în acelaşi timp. :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Acidora,
    cât de frumos ai spus! O boală care naşte fericire... :) Voi reţine asta! :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Iuliana,
    mulţumiri! Adevărat... iubesc iubirea! :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Lucianna,
    şi să vreau să mă tratez se pare că nu reuşesc. :) Dar mă întreb eu aşa... oare chiar îşi doreşte cineva cu adevărat să se vindece de iubire odată ce i-a simţit nectarul până în fiecare atom? :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Anya,
    n-ar fi totul mai pustiu dacă n-ar exista? :) Eu sigur aş inventa-o! :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Anonimi dragi :) ,
    vă mulţumesc şi vă preţuiesc cuvintele! Înseamnă mult pentru inima asta a mea nebună după tot ce înseamnă iubire! :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Fluturaşul meu drag,
    întrebarea din final m-a pus pe gânduri... Şi-mi amintesc de "Curiosul caz al lui Benjamin Button"... :)
    Tu îmi simţi atât de bine cuvintele, la fel cum şi eu mă transpun în fiecare gând al tău şi realizez astfel că totuşi se poate, se poate ca braţele nevăzute alte prieteniei, la fel ca şi cele ale iubirii să apropie două inimi oricât de departe s-ar afla una de alta...
    Îţi mulţumesc că-mi eşti!

    RăspundețiȘtergere
  20. Carmen,
    îţi mulţumesc, deşi e doar sufletul cel care vorbeşte... singurul meu merit este poate că-l las s-o facă... :)

    RăspundețiȘtergere
  21. http://www.youtube.com/watch?v=1b_itBTQipk

    RăspundețiȘtergere